În decursul milenar al istoriei, odată cu apariţia statului, cu sarcina de a menţine ordinea în cetate, poliţia îşi dezvoltă propria instituţie care pe parcurs suferă transformări, iar împreună cu armata şi justiţia va contribui la instaurarea ordinii şi autorităţii statului de drept.

Date certe privind istoricul poliţiei române nu apar decât în perioada modernă, respectiv după anul 1800. Totuşi, într-o formă sau alta sub diferite denumiri, poliţia ca instituţie a însoţit statul în toate orânduirile cunoscute de istorie, întrucât este ştiut că orice stat are nevoie în mod imperios de ordine internă, deci şi de structura prin care aceasta să fie asigurată. Începutul de veac a atras modificări importante în concepţia privind activitatea poliţiei. 

Odată cu formarea Statului Naţional Român, epoca ce se anunţa a impus un sistem de legi şi instituţii corespunzătoare, în măsura să favorizeze, să apere şi să garanteze reformele ce trebuiau făcute. După proclamarea unităţii Statului Naţional Român la 1 Decembrie 1918, prin Decretul nr. 8 din 12.03.1919 se organizează poliţia de stat în teritoriile alipite. Prin acest decret toate serviciile poliţieneşti din oraşele municipale trec la poliţia de stat cu toate atribuţiile lor. Ordonanţa Ministerului de Interne din 19.03.1919 înfiinţează şi stabileşte circumscripţiile serviciilor de siguranţă astfel:

•         circumscripţia Alba-Iulia cu centrul în Alba–Iulia;
•         circumscripţia Baia-Mare cuprinzând Satmar şi Sălaj cu centrul în Baia-Mare;
•         circumscripţia Cluj cuprinzând Clujul, Turda, Arieşul cu Centrul în Cluj;
•         circumscripţia Arad cu centrul în Arad;
•         circumscripţia Deva cuprinzând Hunedoara cu centrul în Deva.

având ca atribuţii:

•         veghea la ordinea publică şi siguranţa statului;
•         apărarea libertăţii, siguranţei persoanei şi averii;
•         prevenirea infracţiunilor şi apărarea legii;
•         restabilirea ordinii publice tulburate;
•         orice alte activităţi stabilite prin lege.

Numărul personalului poliţiilor orăşeneşti era variabil, în raport cu numărul locuitorilor. La Deva, existau de exemplu, doi funcţionari superiori, doi agenţi secreţi, zece ofiţeri, doi subofiţeri, treizeci vardişti, o ordonanţă de birou şi un concipist.

La 28.01.1920 printr-o ordonanţă a Consiliului Diligent, iau naştere în Petroşani şi Lupeni servicii ale poliţiei de stat subordonate Prefecturii de poliţie Sibiu. Având la baza aceste acte normative, în cursul anului 1923, Poliţia oraşului Deva devine poliţie de stat, având în schema la acea data un număr de opt ofiţeri, după cum reiese din materialele documentare arhivistice. În cursul anului 1924, se înfiinţează Serviciul Special de Siguranţă Deva care avea în subordine: 

•         Secţia de Siguranţă Orăştie;
•         Brigada de Siguranţă Brad;
•         Brigada de Siguranţă Petroşani.

Aceste două organe, respectiv: poliţia de Stat şi Serviciul Special de Siguranţă, deşi activau separat în cadrul Ministerului de Interne, aveau însă o direcţie comună – Direcţia Poliţiei şi Siguranţei Generale, astfel încât aceste două organe conlucrează în probleme operative.

Această situaţie se menţine până în anul 1929 când se da o nouă organizare poliţiei având următoarea structură ierarhica:

•         Prefectura Poliţiei Municipiului Bucureşti;
•         Inspectoratele Regionale de Poliţie;
•         Chesturile de Poliţie din municipii;
•         Poliţiile din oraşele reşedinţă de judeţ;
•         Comisariatele şi Detaşamentele de Poliţie pentru oraşele nereşedinţe, comune  suburbane şi comune rurale.

Organele direct subordonate Inspectoratelor Regionale de Poliţie erau Chesturile de Poliţie organizate la rândul lor în birouri, respectiv: administrativ, judiciar, siguranţă. De Chestura de Poliţie Deva potrivit legii amintite aparţineau următoarele unităţi poliţieneşti:

•         Comisariatul de Poliţie Brad;
•         Comisariatul de Poliţie Haţeg;
•         Comisariatul de Poliţie Hunedoara;
•         Comisariatul de Poliţie Orăştie;
•         Comisariatul de Poliţie Petroşani.

Ca personal,  Chestura de Poliţie Deva avea: 1 chestor, 1 secretar, 4 comisari, 4 agenţi de poliţie administrativ, 3 agenţi de poliţie judiciară, 1 şef detaşament gardieni publici, 1 detectiv, 1 subşef de birou, 1 arhivar, 2 telefonişti, 1 înregistrator şi 30 gardieni publici.

În cursul anului 1939 poliţia Deva capătă o nouă formă de organizare devenind poliţia de reşedinţă Deva, statut cu care rămâne până la 23 ianuarie 1941, când se desfiinţează poliţiile şi iau naştere ca o nouă structură, miliţiile, situaţie care durează până la Revoluţia Româna din 22 Decembrie 1989, după care se reînfiinţează ca structură Poliţia Română.

Înfiinţat prin Ordin al Ministrului de Interne, Inspectoratul de Poliţie al Judeţului Hunedoara este instituţia specializată a statului care exercită atribuţii privind apărarea drepturilor şi libertăţilor fundamentale a persoanei, a proprietăţii private şi publice, prevenirea şi descoperirea infracţiunilor, respectarea ordinii şi liniştii publice. Are ca principal obiectiv realizarea următoarelor atribuţii:

• apără viaţa, integritatea corporală şi libertatea persoanelor, proprietatea privată şi publică, celelalte drepturi şi interese legitime ale cetăţenilor şi ale comunităţii;
• aplică măsuri de menţinere a ordinii şi liniştii publice, a siguranţei cetăţeanului, de prevenire şi combatere a fenomenului infracţional şi de identificare şi contracarare a acţiunilor elementelor care atentează la viaţa, libertatea, sănătatea şi integritatea persoanelor, a proprietăţii private şi publice, precum şi a altor interese legitime ale comunităţii;
• sprijină unităţile de jandarmerie cu informaţii pentru asigurarea sau restabilirea ordinii şi liniştii publice, cu ocazia mitingurilor, manifestaţiilor cultural-sportive şi altele asemenea;
• asigură, direct sau în cooperare cu alte instituţii abilitate potrivit legii, executarea controalelor tehnice şi intervenţiilor pirotehnice pentru prevenirea, descoperirea şi neutralizarea dispozitivelor explozive amplasate în scopul tulburării ordinii publice, vătămării integrităţii corporale, sănătăţii persoanelor sau provocării de daune proprietăţii publice ori private;
• avizează şi controlează, în condiţiile legii, înfiinţarea societăţilor private de detectivi, pază, supraveghere şi gardă de corp;
• culege informaţii în vederea cunoaşterii, prevenirii şi combaterii infracţiunilor, precum şi a altor fapte ilicite;
• realizează activităţi de prevenire şi combatere a corupţiei, a criminalităţii economico-financiare, a celei transfrontaliere, a infracţiunii în domeniul informaticii şi a crimei organizate;
• desfăşoară, potrivit competenţei, activităţi pentru constatarea faptelor penale şi efectuează cercetări în legătură cu acestea;
• asigură paza şi funcţionarea, în condiţiile legii, a locurilor de reţinere şi de arest preventiv organizate în cadrul unităţilor de poliţie;
• constată contravenţii şi aplică sancţiuni contravenţionale, potrivit legii;
• asigură protecţia martorului, informatorului şi a victimei, în condiţiile legii;
• asigură, conform legii, protecţia magistraţilor şi a familiilor lor, în cazurile în care viaţa, integritatea corporală sau avutul acestora sunt supuse unor ameninţări;
• desfăşoară activităţi de depistare a persoanelor care se sustrag urmăririi penale, executării pedepselor sau altor hotărâri judecătoreşti, precum şi a persoanelor dispărute;
• foloseşte metode şi mijloace tehnico-ştiinţifice în cercetarea locului săvârşirii infracţiunilor şi la examinarea probelor şi a mijloacelor materiale de probă, efectuând, prin laboratoarele şi specialiştii proprii acreditaţi, expertize criminalistice şi constatări tehnico-ştiinţifice, dispuse în condiţiile legii;
• exercită controlul, potrivit legii, asupra deţinerii, portului şi folosirii armelor şi muniţiilor, a materialelor explozive, asupra modului în care se efectuează operaţiunile cu arme, muniţii şi materii explozive, precum şi asupra funcţionării atelierelor de reparat arme şi asupra poligoanelor de tir;
• exercită controlul asupra respectării regimului materialelor radioactive şi nucleare, substanţelor toxice şi stupefiante, precum şi asupra altor obiecte şi materii supuse autorizării, potrivit legii;
• supraveghează şi controlează circulaţia pe drumurile publice, în afara cazurilor exceptate prin lege, şi colaborează cu alte autorităţi publice, instituţii, asociaţii şi organizaţii neguvernamentale, pentru îmbunătăţirea organizării şi sistematizării circulaţiei, asigurarea stării tehnice a autovehiculelor, perfecţionarea pregătirii conducătorilor auto şi luarea unor măsuri de educaţie rutieră a participanţilor la trafic;
• desfăşoară activităţi specifice de poliţie în domeniul transporturilor feroviare;
• exercită controlul asupra legalităţii stabilirii domiciliului sau reşedinţei cetăţenilor români şi străini aflaţi pe teritoriul ţării, în condiţiile legii;
• ţine evidenţa nominală a cetăţenilor români cu obligaţii militare în mediul rural;
• organizează, în condiţiile legii, cazierul judiciar pentru ţinerea evidenţei persoanelor condamnate ori împotriva cărora s-au luat alte măsuri cu caracter penal şi constituie baza de date necesare pentru îndeplinirea atribuţiilor operative specifice poliţiei;
• acordă sprijin, potrivit legii, autorităţilor administraţiei publice centrale şi locale în vederea desfăşurării activităţii acestora;
• participă, în condiţiile legii, împreună cu alte unităţi ale Ministerului de Interne, în colaborare cu trupe ale Ministerului Apărării Naţionale, unităţi de protecţie civilă şi alte organe prevăzute de lege, la activităţile de salvare şi evacuare a persoanelor şi bunurilor periclitate de incendii, explozii, avarii, accidente, epidemii, calamităţi naturale şi catastrofe, precum şi de limitare şi înlăturare a urmărilor provocate de astfel de evenimente;
• colaborează cu instituţiile de învăţământ şi cu organizaţiile neguvernamentale pentru pregătirea antiinfracţională a populaţiei;
• îndeplineşte orice alte atribuţii stabilite prin lege.